Curtea de Apel București a confirmat, definitiv, la 17 martie 2026, legalitatea unei amenzi cominatorii de 159.000 de lei aplicate de ANSPDCP Primăriei Sectorului 1 al Municipiului București, pentru refuzul repetat, timp de aproximativ șase luni, de a furniza informațiile solicitate într-o investigație privind protecția datelor cu caracter personal. Litigiul, soluționat inițial de Tribunalul București prin Sentința civilă nr. 9973/2024, oferă un reper esențial pentru toți operatorii de date din sectorul public: neîndeplinirea obligațiilor de cooperare cu autoritatea de supraveghere are un cost financiar direct și crescător, complet independent de existența sau nu a unei prelucrări efective de date cu caracter personal.

1. Contextul și starea de fapt a cauzei

La finalul anului 2022, Primăria Sectorului 1 al Municipiului București a inițiat o serie de măsuri locale destinate sprijinirii gospodăriilor pentru sezonul rece, în contextul crizei energetice regionale. Pentru gestionarea înscrierilor cetățenilor în acest program, instituția a achiziționat o platformă online dedicată, concepută să funcționeze exclusiv cu date criptate, utilizabile în exclusivitate pentru înregistrarea beneficiarilor. Proiectul de hotărâre privind utilizarea platformei nu a fost aprobat, însă, de Consiliul Local al Sectorului 1. Ca urmare, cetățenii interesați au continuat să depună cererile de înscriere prin registratura instituției sau prin e-mail, iar platforma online nu a mai fost folosită, potrivit susținerilor Primăriei, pentru colectarea vreunei date cu caracter personal. În luna iunie 2023, ANSPDCP a fost sesizată cu privire la o posibilă prelucrare ilegală de date cu caracter personal prin intermediul platformei „ticheteanticriza.primarias1.ro”. În baza sesizării înregistrate cu nr. 11800/20.06.2023, autoritatea de supraveghere a aprobat declanșarea unei investigații la sediul Primăriei Sectorului 1, vizând modul de funcționare a platformei și eventuala colectare de date personale prin intermediul ei. Investigația a debutat cu o solicitare oficială de informații, transmisă instituției prin adresa nr. 12555 din 30 iunie 2023 și primită de Primărie la 21 august 2023. ANSPDCP a cerut, în temeiul competențelor de control prevăzute de art. 58 alin. (1) din RGPD, detalii privind arhitectura tehnică a platformei, categoriile de date colectate, locul de stocare și scopul concret al prelucrării. Primăria nu a răspuns solicitării. Potrivit susținerilor ulterioare din instanță, instituția a considerat că nu are informații de furnizat, întrucât platforma nu ar fi fost niciodată utilizată efectiv pentru colectarea de date, iar eventualele înscrieri electronice, criptate integral, ar fi fost șterse imediat ce s-a stabilit că platforma nu va fi folosită. Tăcerea prelungită a instituției, indiferent de motivația ei de fond, a declanșat însă un mecanism sancționator gradual, cu consecințe financiare semnificative, detaliat în secțiunile următoare.

2. Problemele juridice centrale deduse judecății

Litigiul dintre Primăria Sectorului 1 și ANSPDCP nu a vizat, în esență, existența sau nu a unei prelucrări ilegale de date cu caracter personal, ci trei probleme juridice distincte, cu relevanță directă pentru orice operator aflat sub investigația autorității de supraveghere.

2.1. Distincția dintre amenda contravențională și amenda cominatorie

RGPD și legislația națională de aplicare prevăd două regimuri sancționatorii complet distincte, adesea confundate de operatorii aflați sub control. Amenda contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001 și de art. 14 din Legea nr. 190/2018, sancționează încălcarea propriu-zisă a unei obligații RGPD deja constatate - de exemplu, refuzul de a furniza informații solicitate în cadrul unui control. Amenda cominatorie, reglementată separat de art. 18 din Legea nr. 102/2005, nu sancționează fapta inițială, ci persistența refuzului de a duce la îndeplinire o măsură corectivă deja dispusă printr-un act anterior, necontestat. Ea acumulează, zilnic, o valoare care poate deveni, în timp, disproporționat de mare față de fapta care a generat-o inițial.

2.2. Admisibilitatea contestării indirecte a unui act devenit titlu executoriu

A doua problemă juridică, cu miză practică majoră, privește limitele contestării unei decizii de amendă cominatorie atunci când actul administrativ care a stabilit obligația de bază - procesul-verbal de constatare și sancționare - nu a fost, la rândul lui, contestat separat și a devenit titlu executoriu. Instanța a fost chemată să stabilească dacă un operator poate, prin contestarea deciziei ulterioare de amendă cominatorie, să repună indirect în discuție legalitatea sau temeinicia actului de bază, deja definitiv.

2.3. Proporționalitatea sancțiunii și pericolul social

A treia problemă a vizat criteriile de individualizare a amenzii cominatorii - respectiv dacă absența unei prelucrări efective de date, invocată de Primărie ca argument de fond, poate constitui un motiv de reducere sau înlăturare a sancțiunii aplicate exclusiv pentru lipsa de cooperare cu autoritatea de control.

3. Cronologia sancțiunilor și analiza per etapă

ANSPDCP a aplicat, succesiv, trei acte de sancționare, fiecare motivat de continuarea refuzului Primăriei de a răspunde solicitărilor de informații. Cronologia integrală este redată în tabelul de mai jos.

Dată Act Conținut și temei legal
09.11.2023 Proces-verbal nr. 22737 Avertisment pentru necomunicarea informațiilor cerute prin adresa nr. 12555/30.06.2023 (art. 58 alin. 1 lit. a și e RGPD). Plan de remediere: furnizarea informațiilor în 10 zile.
14.12.2023 (primit 18.12.2023) Proces-verbal nr. 25490 Amendă contravențională de 10.000 lei (art. 58 alin. 2 lit. i RGPD; art. 14 alin. 11, art. 15-16 din Legea 102/2005) pentru neîndeplinirea planului de remediere. Nouă măsură corectivă, 10 zile.
20.02.2024 Decizia nr. 42 Amendă cominatorie de 159.000 lei (art. 18 alin. 2-3 din Legea 102/2005): 3.000 lei/zi × 53 zile, 29.12.2023-19.02.2024.

3.1. Avertismentul din 9 noiembrie 2023

Primul act de sancționare, procesul-verbal nr. 22737/09.11.2023, a constatat că Primăria nu a comunicat, până la acea dată, informațiile solicitate prin adresa nr. 12555/30.06.2023, încălcând astfel art. 58 alin. (1) lit. a) și e) din RGPD - dispoziții care conferă autorității de supraveghere competența de a obține acces la toate informațiile necesare exercitării atribuțiilor de control. Fapta a fost calificată drept contravenție, în temeiul art. 12-14 alin. (5) lit. e) din Legea nr. 190/2018, raportat la art. 83 alin. (5) lit. e) din RGPD. Sancțiunea aplicată a fost, totuși, blândă: un simplu avertisment, însoțit de un plan de remediere care obliga instituția să furnizeze informațiile solicitate în termen de 10 zile de la comunicarea procesului-verbal.

3.2. Amenda contravențională din 14 decembrie 2023

Termenul de 10 zile a expirat fără vreun răspuns din partea Primăriei. ANSPDCP a emis, la 14 decembrie 2023, procesul-verbal nr. 25490, prin care a constatat neîndeplinirea măsurii de remediere dispuse anterior și a aplicat o amendă contravențională de 10.000 de lei. Procesul-verbal, comunicat instituției la 18 decembrie 2023, a fost însoțit de o nouă măsură corectivă, identică celei precedente: furnizarea informațiilor solicitate, de această dată în temeiul art. 58 alin. (2) lit. d) din RGPD, tot în termen de 10 zile. Element esențial pentru întregul litigiu: Primăria nu a formulat plângere contravențională împotriva acestui proces-verbal. Neatacat în termenul legal, actul a devenit titlu executoriu - o consecință procedurală ale cărei efecte s-au dovedit decisive în soluționarea cauzei de fond, așa cum se va vedea în secțiunea 4.

3.3. Amenda cominatorie din 20 februarie 2024 - calculul și motivarea

Nici de această dată Primăria nu a răspuns. Termenul de 10 zile acordat prin procesul-verbal din 14 decembrie 2023 a expirat la 28 decembrie 2023, iar începând cu ziua următoare, 29 decembrie 2023, ANSPDCP a considerat îndeplinite condițiile legale pentru declanșarea amenzii cominatorii prevăzute de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 102/2005. Prin Decizia nr. 42 din 20 februarie 2024, semnată de președintele autorității, Primăriei i s-a aplicat o amendă cominatorie de 3.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere, calculată pentru intervalul 29 decembrie 2023 – 19 februarie 2024, respectiv 53 de zile. Suma totală rezultată, 159.000 de lei, reprezintă de peste 15 ori cuantumul amenzii contravenționale aplicate anterior pentru fapta inițială - o ilustrare directă a caracterului progresiv, cominator, al acestui tip de sancțiune.

4. Argumentele părților și soluția instanței de fond

Primăria Sectorului 1 a contestat Decizia nr. 42/2024 la Tribunalul București, solicitând anularea acesteia și exonerarea de la plata amenzii, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii cu un avertisment sau reducerea acesteia la minimul legal. Tabelul de mai jos sintetizează argumentele părților și soluția reținută de instanță pentru fiecare dintre ele.

Argumentul Primăriei Poziția ANSPDCP Soluția Tribunalului
Decizia nu ar descrie suficient de clar fapta sancționată și temeiul ei legal. Fapta a fost descrisă pe larg în paginile 2-3 ale deciziei; motivele reclamantei vizează, în realitate, procesul-verbal nr. 25490/2023. Critică respinsă: viza legalitatea unui act necontestat separat, devenit titlu executoriu, ce nu mai putea fi cenzurat indirect.
Data de start a amenzii cominatorii ar fi fost stabilită arbitrar, fără temei legal. Data de 29.12.2023 a fost stabilită chiar prin decizie, nu printr-un proces-verbal, cu respectarea art. 18 alin. (2) din Legea 102/2005. Instanța a reținut că decizia a motivat explicit termenul: ziua următoare expirării celor 10 zile acordate la 14.12.2023.
Fapta nu ar prezenta pericol social, întrucât datele criptate nu au fost niciodată accesate sau păstrate. Sancțiunea nu a vizat prelucrarea de date, ci exclusiv refuzul de a coopera cu autoritatea în exercitarea controlului. Pericolul social a fost confirmat: lipsa totală de cooperare a împiedicat exercitarea controlului legal al ANSPDCP.
Nu ar fi întrunite elementele contravenției, în absența vinovăției. Instituția a avut la dispoziție circa șase luni pentru a răspunde, fără a transmite nicio informație. Instanța a reținut reaua-credință a Primăriei, ca urmare a tăcerii prelungite și nejustificate.

Principiu esențial reținut de instanță

Un operator care nu contestă, în termenul legal, un proces-verbal de constatare și sancționare emis de ANSPDCP nu mai poate repune în discuție, indirect, legalitatea sau temeinicia acestuia prin contestarea unui act administrativ subsecvent, precum decizia de amendă cominatorie, chiar dacă motivele invocate vizează, în fond, fapta reținută prin actul inițial, rămas necontestat. Fiecare act de sancționare trebuie atacat separat, în termenul propriu de contestare, sub sancțiunea consolidării lui ca titlu executoriu.

Prin Sentința civilă nr. 9973/2024, pronunțată la 13 decembrie 2024, Tribunalul București - Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins integral acțiunea Primăriei, ca neîntemeiată, validând poziția ANSPDCP pe toate cele patru capete de cerere prezentate mai sus.

5. Recursul și decizia definitivă din 2026

Nemulțumită de soluția primei instanțe, Primăria Sectorului 1 a declarat recurs, calea de atac fiind înregistrată la Curtea de Apel București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în același dosar nr. 7851/3/2024. Instituția a reiterat, în esență, aceleași motive invocate în fața Tribunalului. La termenul din 17 martie 2026, Curtea de Apel București a respins recursul ca nefondat, prin Hotărârea nr. 1059/2026, validând integral raționamentul instanței de fond. Soluția este definitivă. Amenda cominatorie de 159.000 de lei rămâne, în consecință, în întregime datorată de Primăria Sectorului 1, iar Decizia nr. 42/2024 a ANSPDCP produce efecte depline, ca titlu executoriu. Din perspectiva practicii instituțiilor publice, decizia definitivă din 2026 confirmă, la nivelul a două grade de jurisdicție, o concluzie fără echivoc: durata unui litigiu nu suspendă, prin ea însăși, obligația de plată, iar riscul financiar al unei contestații nefondate crește, nu scade, odată cu trecerea timpului.

6. Implicații practice pentru operatorii din sectorul public

6.1. Ce confirmă această hotărâre

6.2. Riscuri similare pentru alte instituții publice - perspectiva DPO

Cazul Sectorului 1 nu este izolat. Multe instituții publice din România se confruntă, periodic, cu solicitări de informații din partea ANSPDCP, generate fie de sesizări ale cetățenilor, fie de acțiuni proprii de control ale autorității. Din perspectiva unui responsabil cu protecția datelor, câteva riscuri structurale rămân, adesea, neevaluate corect la nivelul instituțiilor publice: - Absența unei proceduri interne clare pentru gestionarea corespondenței ANSPDCP, care să identifice rapid termenele de răspuns și persoana responsabilă de redactarea acestuia. - Confuzia frecventă între „lipsa unei prelucrări de date” și „lipsa obligației de a răspunde” - cele două nu sunt echivalente, iar tăcerea este întotdeauna interpretată defavorabil de instanțe. - Dependența răspunsului de aprobarea unor organe deliberative (Consiliul Local, Consiliul Județean), care pot întârzia semnificativ un răspuns ce ar fi trebuit transmis direct de aparatul executiv sau de DPO. - Necontestarea, din prudență excesivă sau din necunoașterea termenelor, a unor procese-verbale considerate „minore”, precum un simplu avertisment, care ulterior devin fundamentul juridic al unor sancțiuni mult mai mari.

6.3. Listă de verificare pentru instituțiile publice aflate în investigație ANSPDCP

7. Concluzii

Cazul Primăriei Sectorului 1 ilustrează, cu o claritate rar întâlnită în jurisprudența română recentă, mecanismul progresiv al sancțiunilor ANSPDCP aplicate operatorilor necooperanți. De la un simplu avertisment, la o amendă contravențională de 10.000 de lei, până la o amendă cominatorie de 159.000 de lei, întregul parcurs sancționator a fost declanșat nu de o încălcare dovedită a RGPD, ci de tăcerea prelungită a instituției față de solicitările legitime ale autorității de supraveghere. Hotărârea definitivă din martie 2026 confirmă că instanțele românești tratează cooperarea cu ANSPDCP ca pe o obligație autonomă, a cărei încălcare atrage consecințe financiare proprii, indiferent de temeinicia argumentelor de fond pe care operatorul le-ar putea invoca ulterior, în instanță. Pentru orice instituție publică, lecția practică este directă: un răspuns prompt și documentat, chiar imperfect, costă întotdeauna mai puțin decât tăcerea.

Aveți nevoie de sprijin în relația cu ANSPDCP?

EMSAPHIR oferă instituțiilor publice servicii complete de consultanță RGPD: desemnare DPO extern, elaborarea de proceduri interne pentru gestionarea corespondenței cu ANSPDCP, reprezentare și asistență în cadrul investigațiilor și controalelor, precum și evaluări de impact asupra protecției datelor (DPIA) pentru platforme și proiecte informatice noi. O intervenție promptă, chiar de la primirea unei prime solicitări de informații, poate preveni escaladarea unui simplu control într-o amendă cominatorie de zeci sau sute de mii de lei. Pentru o evaluare a riscurilor specifice instituției dumneavoastră, contactați echipa EMSAPHIR la contact@emsaphir.ro sau prin formularul de pe emsaphir.ro.

Notă juridică: Prezentul articol are caracter informativ și nu constituie consultanță privind protecția datelor cu caracter personal individualizată. Analiza se bazează exclusiv pe hotărârile judecătorești publice și pe comunicatul oficial al ANSPDCP menționate în text. Referință: Sentința civilă nr. 9973/2024, Tribunalul București - Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal (13.12.2024); Hotărârea nr. 1059/2026, Curtea de Apel București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal (17.03.2026), dosar nr. 7851/3/2024, accesibile pe portal.just.ro și rejust.ro; Comunicat ANSPDCP din 06.03.2024.

← Înapoi la Actualități